Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CEL, MAREȘAL, EXTREM, PLURALITATE, MAJORITAR, MAXIM, SUPREM, REST, SOLSTIȚIU, DECAN, NEOCORTEX ... Mai multe din DEX...

CEL MAI MARE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CEL MAI MARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1497 pentru CEL MAI MARE.

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... Fac mese mari, cheltuiesc,       Chem oaspeți ce-i lingușesc,   Să-i aude că-s galanți,       Sînt nobili, sînt figuranți :   Și cu mesele ce dau,       Și mai mari defăimări au,   Că satură și hrăiesc       Pe corbii ce-i păgubesc ;   Iar nu dau la cei lipsiți,       La cei săraci și smeriți,   Ci la ... e-ndestul a ceti,   N-au atîtea trebuinți       Ca cei mici de multe științi,   Au venituri, pot trăi       Fără d-a mai osteni,   Ș-ntr-aceste fumuri fac       Cu cei mici orice le plac.   Dau cu caleștile lor       Peste cei mici de-i omor.   Zioa umblă la ... i îndatoresc.   Cred țirmoniile lor,       Și-i supun la cîte vor.   Apoi dacă-și săvîrșesc       Acea treabă ce-o voiesc,   Nu că cu ei nu mai șăd,       Dar trece și nici nu-i văd.   Trec repede ș-îngîmfați,       S-arăt că sînt supărați,   Sau de șed, iar nu șed mult,       Zic ... cu sudori,   Odată d-au șchiopătat,       Toate alte s-au uitat.   La ei nu e adevăr       Nici măcar cît vîrf de păr,   Socotind că sînt mai mari,       Cu putere și mai tari,   Nu poate fi defăimați,       De cei ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare și solii

... Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare şi solii Mircea cel Mare și solii de Dimitrie Bolintineanu Într-o sală-ntinsă, printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani. Astfel printre trestii tinere-nverzite Un ... numai flori Stă bătrânul munte albit de ninsori. Curtea este plină, țara în mișcare; Soli trimiși de Poartă vin la adunare. Toți stau jos mic, mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român. Solii dau firmanul. Mircea îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: — ,,Padișahul vostru, nu ... astăzi mă cinstește! Mircea se închină de ani obosit; Însă al său suflet nu e-mbătrânit: Ochii săi sub gene albe și stufoase Cu greu mai îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele lui gene încă n-or clipi. Cela ce se bate pentru a ... nu ne-nșelăm Moarte și sclavie la străini aflăm. Viitor de aur țara noastră are Și prevăz prin secoli a ei înălțare. Însă mai-nainte trebuie să știm Pentru ea cu toții martiri să murim! Căci fără aceasta lanțul ne va strânge Și nu vom ști încă nici chiar ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare

... Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare de Dimitrie Bolintineanu Ca un glob de aur luna strălucea Și pe-o vale verde oștile dormea; Dar pe-un vârf de munte stă Mihai ... tinerii săi ani. Viața noastră trece ca suava rouă Când speranța dulce ne surâde nouă. Astfel astă dată viața lor cura; Cugetele triste nu-i mai turbura; Luna varsă raze dulci și argintoase; Austrul le suflă coamele pletoase; Căpitanii toarnă prin pahare vin Și în sănătatea lui Mihai închin. Dar Mihai ... ce vă cei! Ce e viața noastră în sclavie oare? Noapte fără stele, ziuă fără soare. Cei ce rabdă jugul ș-a trăi mai vor, Merită să-l poarte spre rușinea lor! Sufletul lor nu e mai presus de fierul Ce le-ncinge brațul, iau de martur cerul! Dar românul nu va câmpuri fără flori, Zile lungi și triste fără sărbători. Astfel ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"

... Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" Teatrul cel Mare – "Urâta satului" de Ion Luca Caragiale vodevil în 2 acte, prelucrat de d. E. Carada, muzica de d. A. Flechtenmacher Joia trecută ... căpetenie, de a nu-și da osteneala cu punere de piese noi în scenă și de a lua cât se poate mai des procente pentru lucrările dumisale (??) literare — d. Pascali, ca și mai-nainte, îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricele melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostituitele, tuberculoșii ... indulgența publicului. Se înțelege dar ușor întipărirea plăcută ce a pricinuit asupra spectatorilor reprezintația Urâta satului, în care subiectul este de o închipuire mai senină și mai sănătoasă (cel puțin nu avem nici un bolnav pe scenă), în care jocul actorilor a fost mai aproape de natură și punerea în scenă a fost mai îngrijită oarecum. Rolele de căpetenie, Ileana (urâta satului), Florea și Moș Nicolae au fost jucate de trei tineri artiști, elevi ai Conservatorului din București, d ... desăvârșită a unui bal la „Pomul Verdeâ€� sau „Tomisâ€�. Ar fi bine ca Direcția generală a teatrelor să nu ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect

... Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare arhitect Ștefan cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu ... au tras până în mănăstire", zice hatmanul Ioan Neculce, care ne povestește această anecdotă despre eroul pe care moldovenii nu-l plâng încă îndestul. Ștefan cel Mare vroia să împodobească cât se putea mai mult această mănăstire, în care, cum am zis, vroia să fie îngropat. Spre aceasta, el întrebuință o mare parte din bogățiile ce câștigase de la dușmanii, iar nu de la locuitorii țării sale. "Pre dinnuntrul și pe din afară aurul era mai mult decât zugrăveala", ne spune același hronicar. Biserica era acoperită cu plumb. Policandrul, hora, sfeșnicele cele mari și cele mici erau de argint. Unul însă ... neguțătorii; iar din a mănăstirii nu au luat nimică, fără numai arcul lui Ștefan vodă". Acei joimiri prin aceasta n-au făcut nimic mai mult decât ce a făcut și Napoleon cu spada lui Frederic cel Mare. Paharul lui Ștefan a avut un sfârșit ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei

... nume așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile sale fâlfâiau falnic din vârful Carpaților până la țărmurile Dunării și ale Mării Negre; încă astazi ... totuși nu poate a tăcea despre strălucitele fapte ale acestui domn și, în entuziasmul său, strigă: "O, bărbat vrednice de mirat, cu nimic mai prejos decât eroicii povățuitori de care noi atât ne mirăm, care, în vremile noastre, dintre toți stăpânitorii lumii mai întâi ai câștigat o biruință atât de însemnată asupra turcilor! Tu ești cel vrednic, dupre judecata mea, căruia se cuvine să ți se dea domnia și povățuirea a toată lumea și mai ales vrednicia de voievod mai mare împrotiva turcilor, după primirea și hotărârea tuturor creștinilor, lăsând pe ceilalți împărați și prinți catolici să se tăvălească în lenevire, desfrânări sau în războaie civile ... și slujitorii și gloata, întâlni pe maghiari, zic unii la Cașin, iar alții la Șcheea, pe Siret. În vremea bătăliei, Ștefan alerga unde primejdia era

 

Gheorghe Asachi - Ștefan cel Mare înaintea Cetăței Neamțu

... Gheorghe Asachi - Ştefan cel Mare înaintea Cetăţei Neamţu Ștefan cel Mare înaintea Cetăței Neamțu de Gheorghe Asachi (bis, ultimile două versuri din fiecare strofă) În cetatea părăsită, care de pe munte Cătră nouri încă nalță o ... moldovan, Că țara-și apăra chiar ca un aprod oștean! Încruntat ca leul, Ștefan, voind să răzbune, Înc-o dată pre oșteni merge să adune; Mai întăi însă pre muma va să-mbrățoșeze Și pre fiul său de bine vra să cuvinteze. Că pe atunci a fost oricare moldovan ... La cetate Ștefan vine și intrare cere; Dar Elena, inimoasă, de pe muri i zice: Fără triumf să nu intre fiul meu aice! În timpul cel cumplit, un suflet moldovan A fost și la femei, ca la aprozi, d-oștean! Fiule, întâia oară te văd fără vântă; Totdeauna tu ... învins-ai cu dreptate sfântă! Eu nu pot astăzi deschide a cetăței poarte, Pe eroi în câmp așteaptă glorie sau moarte! În timpul cel cumplit, un suflet moldovan A fost și la femei, ca la aprozi, d-oștean! Mergi, adună a ta oaste, zboară spre ... ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

... Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii ... de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele ... zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și unul și altul au avut același țel, aceeași idee sublimă: neatârnarea patriei lor! Amândoi sunt eroi, însă Ștefan un erou mai local, un erou moldovan, când Decebal este eroul lumii! În vălmășagul secolelor trecute nu e rar de a vedea unele staturi mici, susținându ... în mormânt, Moldova, pe care el o ridicase la culme, se întunecă încet-încet, pierde rangul său, drepturile sale, hotarele sale cele vechi și nu mai conservă decât numele și suvenirele domnului Ștefan. Remarcabilă asemănare de destinuri ale țării la două epoci atât de depărtate, după moartea acestor doi oameni! Ștefan ... ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ștefan cel Mare

... Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ştefan cel Mare Visul lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu Seara răspândește umbrele-i ușoare. Și melancolia trece gânditoare. Dar Ștefan cel Mare, rătăcit prin văi, Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi. Inima-i zdrobită ca a lui oștire; Țara-i întristată ca a ... sub cununi de flori; Ochii ei asupră-i cad pătrunzători; Cad ca două raze, dulci și călduroase, Mâna ei atinge coamele-i undoase. - "Ce? Eroul mare, umbra a grăit, Însuși el suspină și s-a îndoit? Înțeleg fricosul ce ascuns lovește, Robul ce sărută jugul ce-l ... le vorbește lor: - "Fraților de arme, fala romănească! Dacă o să piară țara părintească, Dacă-n cartea soartei este însemnat A pieri poporul cel mai lăudat, Cel puțin atuncea piară vitejește Remușcând toiagul care îl lovește, Ca un ager șarpe ce lovit și-nvins, Caută să muște cel ce l-a atins! Astfel e românul, și-n a lui cădere Cine îl rănește, după dânsul piere! Astfel e românul ... Și-n căderea noastră chiar să ne mărim!" Mii de glasuri strigă... Luna bucuroasă Dintr-un nor de aburi pare

 

Dimitrie Bolintineanu - Muma lui Ștefan cel Mare

... Dimitrie Bolintineanu - Muma lui Ştefan cel Mare Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu I Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel, Unde curge-n vale un râu mititel, Plânge și suspină tânăra domniță, Dulce ... fuge sfărămată. Dar deschideți poarta... Turcii mă-nconjor... Vântul suflă rece... Rănile mă dor!" Tânăra domniță la fereastră sare. - "Ce faci tu, copilă?" zice doamna mare. Apoi ea la poartă atunci a ieșit Și-n tăcerea nopții astfel i-a vorbit: - "Ce spui, tu, străine? Ștefan e ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce

... dădeau la o parte cu smerenie. Marele duce se duse la biserică. Sărută pe Mica D, se mirui și lângă o izbă întinse o masă mare. Și bău, și bău votca bună până nu mai putu. Se-nroșise ca racu; ochii îi lăcrimau parc-ar fi plâns; și râdea, și râdea, și cipuea fetele cari îl slujeau la masă. Și ... duce. - Să trăiești, batiușca Kneaz! răspunse cazacul. Un alt soldat încălecă p-al doilea cal. Marele duce bătu de trei ori în palme. Cazacul ajunse cel dintâi. Marele duce bău un pahar de votca și scoase revolverul. Mulțimea privi înmărmurită. Al doilea cal căzu jos. - Și p-al treilea! strigă marele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEL MAI MARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 124 pentru CEL MAI MARE.

CEL

CEL , CEA , cei , cele , adj . dem . ( antepus ) , art . , adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care ... căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană , nearticulat ) Fruntea ta cea lată . Ștefan cel Mare . 2. ( Precedă un numeral ordinal sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea copac . 3. ( Urmat de " mai " formează superlativul relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu sau timp , de vorbitor ) . Cel de dincolo . 2. Cel

 

MAREȘAL

... MAREȘÁL , mareșali , s . m . 1. Gradul cel mai înalt din ierarhia militară din unele țări ; ofițer care are acest grad . 2. Nume care se dădea în Rusia și în Polonia președintelui unui corp ...

 

EXTREM

... EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen ...

 

PLURALITATE

... PLURALITÁTE , pluralități , s . f . 1. Număr , cantitate mare ( de ființe , de lucruri etc . ) , mulțime ; multiplicitate , diversitate . 2. Numărul cel mai mare , partea cea mai mare

 

MAJORITAR

... MAJORITÁR , - Ă , majoritari , - e , adj . Care face parte din majoritate , care reprezintă cel mai mare număr , cea mai mare

 

MAXIM

... MÁXIM^2 , - Ă , maximi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Care are cea mai mare dimensiune , durată , intensitate etc . ; foarte mare ; maximal . 2. S . f . Cea mai mare

 

SUPREM

... SUPRÉM , - Ă , supremi , - e , adj . Care există în cel mai înalt grad , care este cel mai bun , cel mai mare ; mai

 

REST

... REST , resturi , s . n . 1. Ceea ce rămâne dintr - un tot , dintr - un ansamblu din care cea mai mare parte a fost consumată , îndepărtată , luată , scoasă ; rămășiță . 2. Tot ceea ce nu face parte din rândul lucrurilor menționate anterior . 3. Sumă de ...

 

SOLSTIȚIU

... SOLSTÍȚIU , solstiții , s . n . Fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator ; datele calendaristice corespunzătoare acestor momente ( 21 iunie și 22 decembrie ) , marcând ziua cea mai lungă sau cea mai

 

DECAN

... cu conducerea unei facultăți ; grad deținut de această persoană . 2. S . m . Persoană ( aleasă dintre avocați ) care conducea baroul avocaților . 3. S . m . Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite . 4. S . m . ( În biserica anglicană ) Conducător al unui colegiu de preoți , al unei instituții religioase sau al unui local de ...

 

NEOCORTEX

... NEOCÓRTEX , neocortexuri , s . n . ( Anat . ) Porțiune din creier care filogenetic este cea mai recentă și constituie la om cea mai mare

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...